Ps Timotei, Episcopul Spaniei si Portugaliei despre criza sanitara : „Sa ne umplem timpul cu rugaciunea nu cu citirea stirilor negative”
Intr-un interviu acordat in exclusivitate publicatiei online Viata in Spania, Ps Timotei, Episcopul Spaniei si Portugaliei vorbeste despre problemele romanilor in perioada starii de urgenta, momentele pe care le-au trait preotii romani si credinciosii si – nu in ultimul rand – cum sa trecem mai usor aceasta perioada derutanta, apropiindu-ne de Dumneazeu si conectandu-ne mai putin la stirile negative din media.
Ps Voastra, Spania este o tara speciala pentru romani. Poate ca este asa si datorita traditiei agrare indelungate, originii latine sau mentalitatii apropiate. Romanii vin in Peninsula Iberica cu sufletul deschis si sunt primiti la fel, iar aceasta stare de liniste si deschidere aduce cu atat mai mult nevoia de spiritualitate, de pastrare a apropierii de Dumnezeu. Cat de apropiati sunt aici, in Spania romanii de bisericile romanesti?
Ps Timotei: Emigrația românească din Spania, mai ales cea de după revoluția din decembrie 89, este o emigrație economică, care se deosebește total de cea de după al doilea război mondial, care a fost una cauzată de factorul politic din România acelor timpuri și care a fost, în marea ei majoritate, o emigrație a intelectualilor. Românii veniți după revoluție, au venit pentru a se realiza cât de cât material și pentru a-și finaliza, cu banii câștigați aici, lucrurile începute în țară. Au venit pentru două sau trei luni, iar acestea s-au făcut pentru unii 15 \ 20 de ani. Au venit să lucreze în diverse domenii: construcții, agricultură, transport de marfă, sau, mai ales femeile, să îngrijească copii sau bătrâni din peninsulă și să se îngrijească de curățenia caselor. Cum bine ați remarcat, Spania fiind o țară latină, a fost și este o gazdă primitoare pentru români, ei învățând cu rapiditate limba și integrându-se cu ușurință. Poate și faptul că Împăratul Traian, cuceritorul Daciei, strămoșul nostru comun și care provenea din Peninsula Iberică, a făcut ca românii să se simtă în Spania ca acasă.
Românii veniți în Peninsulă, au adus cu ei obiceiurile și credința lor strămoșească. Dacă prima parohie, cea de la Madrid, a fost înființată de vechea emigrație, aproape toate celelalte parohii s-au înființat la cererea românilor ortodocși, care doreau să se roage, să se cunune și să-și boteze copiii în credința strămoșească și să română în comuniune cu Dumnezeu. Nu pot spune că în Spania românii sunt mai mult sau mai puțin credincioși decât în țară. Cert este că unii dintre ei l- au descoperit pe Dumnezeu și Biserica ortodoxă aici.
Episcopia Spaniei si Portugaliei este mai mult decat o structura simbolica. Vorbim de aproape 130 de parohii, intre care aproximativ 120 de parohii si preoti romani in Spania. Cum a evoluat acesta structura in ultimii ani si care sunt planurile de crestere sau echilibrare in functie de regiunile unde sunt cei mai multi romani?
Ps Timotei : Așa cum v-am spus, până în 2001 în Spania a existat o singură parohie ortodoxă română. Odată cu venirea la cârma Arhiepiscopiei de la Paris, transformată mai apoi în Mitropolie, a Înaltpreasfințitului Mitropolit Iosif, în anul 1998 și datorită creșterii numărului românilor din. Spania și Portugalia, s-au înființat mai multe parohii: 1999 Lisabona, 2000 Barcelona. Așa încât, la 25 mai 2008, când am fost hirotonit arhiereu și instalat ca Episcop ortodox român al Spaniei și Portugaliei, am găsit 43 de parohii. În momentul de față avem 13 protopopiate, 137 parohii, 22 filii și 4 mănăstiri, și un număr de 139 preoți.
În viitor suntem conștienți că unele parohii vor dispărea, sau dacă lucrurile iau o altă întorsătură numărul acestora va crește. Cert este că acolo unde avem comunități mari de români, pentru o mai mare stabilitate, comunitățile noastre ortodoxe s-au angajat în construcția sau cumpărarea de biserici. Așa s-au ridicat Catedrala de la Madrid, bisericile Parohiilor din Barcelona, Lerida, Roquetas del Mar, Calatayud, Zaragoza. S-au ctitorit, de asemenea, mânăstirile de la Cenicientos și Leon în Spania și cea de la Santa Margarida în Portugalia.
Comunitatea romaneasca, care se află în Spania, este estimata la aproximativ un million de persoane. Multi dintre ei sunt la a doua generatie aici si nu vorbim doar de romani veniti la lucru. Cum au resimtit romanii din Spania perioada crizei sanitare? In luna mai 2020 erau inregistrati aproximativ 340 00 de romani care cotizeaza constant la sistemul de asigurari sociale din Spania si aproximativ 84 000 de romani care isi cautau un loc de munca.
Ps Timotei : Nu cred că mai suntem un milion de români în Spania cum erau în 2007- 2008. O parte dintre ei s-au întors în România odată cu criza financiară din 2008, iar după ce lucrurile s-au rezolvat, o parte s-au dus înspre țări mai puternic dezvoltate decât Spania și Portugalia cum ar fi: Marea Britanie, Germania și Franța.
Criza sanitară i-a zdruncinat destul de puternic pe români. O mare parte dintre ei și-au pierdut locurile de muncă sau au fost dați în șomaj tehnic, unii neprimind nici în ziua de azi șomajul. O parte dintre ei nu au avut acces la acest ajutor al statului din cauza faptului că au lucrat la negru și dintr-o dată s-au văzut în imposibilitatea de a a-și plăti chiriile sau de a-și cumpăra cele de trebuință vieții. Prin departamentul social al Episcopiei și al parohiilor au fost ajutate cu sume de bani și cu alimente multe familii de români și nu numai. Au fost ajutate și familii de spanioli și familii musulmane.
Nici slujitorii altarelor nu au scăpat de aceste probleme. Încă de la începutul crizei sanitare, deși oficial am avut dreptul de a sluji în locașurile de cult, practic nu ni s-a permis acest lucru de către autoritățile locale și de către poliție, mulți credincioși și preoți fiind scoși din biserică și amendați. Din cauza acestor evenimente neplăcute, am fost nevoiți, acolo unde s-a putut, să slujim Sfânta Liturghie cu ușile închise, preotul fiind însoțit doar de încă o persoană. Concret, din 12 martie a.c. până în 18 mai, prezența credincioșilor în biserici a fost interzisă de facto.
Toată această situație a avut drept consecință imposibilitatea multor preoți de a-și plăti chiriile la locașurile de cult și la apartamentele unde locuiesc împreună cu familiile lor.
Dincolo de problemele personale si financiare ale fiecaruia dintre noi, in acesta perioada, a existat mai mult ca oricand nevoia de intoarcere spre Divinitate. Tot romanul la necaz simte nevoia sa se apropie de Biserica si Dumnezeu , dar in acesta perioada apropierea a fost practic limitata prin restrictiile de circulatie. Ce pot face oamenii in aceste situatii care din pacate se pot repeta?
Ps Timotei : Da, într-adevăr, am trecut printr-o situație nemaiîntâlnită până acum, și care din păcate nu s-a sfârșit. Cred că cel mai bun lucru pe care oamenii îl pot face în astfel de situații este să nu-și piardă nădejdea și credința și, mai mult decât atât, să alunge de la ei frica. Din păcate, mass media nu i-a prea ajutat în această privință. Aproape toate știrile care apăreau la televizor și în toate mijloacele de informare, erau despre noi îmbolnăviri și despre numărul mare de morți care au existat în toată lumea. Efectiv, cu toții am fost bombardați cu știri negative ! Oamenilor li s-a interzis să iasă din case, în unele zone pe bună dreptate. Dar li s-a interzis și să meargă la biserici pentru a se ruga, pentru a se spovedi și împărtăși, și pentru a scăpa în felul acesta, de sentimentele de frică și de deznădejde. Oamenii pentru a scăpa de fricile lor trebuie să le împărtășească și să le înfrunte. Dar, pentru acest lucru au nevoie de un ascultător, care este de cele mai multe ori preotul duhovnic. Oamenii care au citit sau ascultat mai puține știri negative în perioada pandemiei au trecut mult mai bine peste perioada de vârf a acesteia.
Ce pot face parohiile din Spania si Portugalia pentru a aduce oamenii mai aproape de Biserica? Ce asteptari au oamenii si ce pot oferi in acest moment parohiile romanesti?
Ps Timotei : La nivel de Episcopie avem mai multe programe aflate în desfășurare pentru a-i apropia de oameni de Hristos și de Biserică : tabere de cultură și spiritualitate pentru copii, scoli parohiale unde copiii românilor învață, pe lângă catehismul Bisericii Ortodoxe, limba română, limba engleză, istoria și geografia României, festival de colinde, festival de tradiții românești, competiții sportive. Bineînțeles, parohiile sunt implicate și în lucrarea filantropică și socială după posibilitățile fiecăreia. Pe parcursul anului trecut, la nivel de Episcopie s-au ajutat diferite persoane aflate în situații financiare precare cu peste 125.000 €, cu peste 40 de tone de alimente, obținute prin intermediul colectelor sau a colaborării cu Banca de alimente din Spania, cu peste 6
tone de haine, încălțăminte, jucării, rechizite, medicamente și alte produse necesare colectate în bisericile parohiale.
Trebuie să menționez și faptul că, în multe cazuri, însăși familia preotului din diaspora este un caz social și trebuie ajutată.
Se vorbeste mult despre dezbinarea romanilor, oriunde se afla in lume. Ce ne poate face sa fim mai toleranti si sa ne apropiem, sa ne sustinem macar in momentele mai grele?
Ps Timotei : Din păcate se vorbește mult despre această dezbinare a românilor. Soluția la această dezbinare este căutarea și improprierea duhului lui Hristos și trăirea Evangheliei. În Sfânta Scriptură găsim o multitudine de sfaturi pe care dacă le-am pune în practică am gusta raiul. Cel mai important sfat, este impropriu numit poruncă, pentru că Dumnezeu sfătuiește nu poruncește, respectându-ne libertatea, este acela de a ne iubi unul pe altul și de a ne jertfi unul pentru celălalt. ”Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi” (Ioan 15:13), zice Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Am uitat să iubim pentru că am devenit din ce în ce mai egoiști. Nici societatea nu ne ajută. Părintele Cleopa, dacă nu mă înșel, spunea : că atunci va veni sfârșitul lumii când va crește iarba pe poteca care duce de la o casă la alta. De fapt când oamenii nu se vor mai căuta unul pe altul și când vor crede că nu mai au nevoie unii de alții. Cu riscul de a mă repeta, vreau să accentuez răspunsul la această întrebare. Soluția este trăirea Evangheliei. Nu spun acest lucru, doar pentru a fi spus. Am văzut, mai ales în această perioadă grea, și chiar am trăit eu acest lucru, oameni credincioși, care aveau cât de cât libertate de circulație, care au cautat pe cei aflați în suferință și singurătate și i-au ajutat în diferite moduri.
Daca ne aflam in zone care intra déjà din nou in izolare sau pot oricand reveni in situatia de carantina, ce putem face pentru ca macar sufleteste sa trecem mai usor peste aceste momente dificile?
Ps Timotei : Deja sunt regiuni din Spania și Portugalia care au intrat din nou în carantină. E foarte important să rămânem ancorați în Biserică, să sporim și să ne umplem timpul cu rugăciunea și nu cu citirea știrilor negative, chiar dacă sunt adevărate. Mintea să o ținem la Hristos, ajutați de duhovnicii noștri, cu care să ținem legătura chiar și telefonic, dacă nu putem să ne deplasăm. Deși, aproape trei luni de zile, credincioșii nu au putut să meargă la biserici, aproape toți preoții au intrat în casele acestora prin transmiterea în direct, pe internet, a slujbelor pe care le săvârșeau doar cu cântărețul în biserici. A fost o mângâiere mare pentru credincioși. Unii dintre ei mi-au mărturisit că au trăit slujbele acelea ca și cum ar fi fost la biserică. Preoții au ținut legătura cu credincioșii lor și telefonic îmbărbătându-i și sfătuindu-i.
Cum v ati implicat personal in aceasta perioada?
Ps Timotei : Împreună cu Preasfințitul Teofil de Iberia, cu părinții și maicile de la reședința episcopală, am transmis toate slujbele în direct și am căutat ca prin predicile rostite să încurajăm credincioșii. De asemenea am ținut legătura cu preoții Episcopiei prin teleconferințe, dându-le sfaturi și povățuindu-i cum să procedeze în diferite ocazii speciale care au apărut. Din păcate și noi la Mânăstirea Cenicientos, aflată la 80 de km de Madrid, am fost blocați nepermițându-ni-se deplasările. Am donat o sumă de bani pentru a se cumpăra materiale sanitare la un spital din țară.
Cum puteti ramane alaturi de oameni cand exista atatea responsabilitati administrative?
Ps Timotei : Încercând să îmbin lucrarea Mariei cu a Martei. Episcopul prin excelență este păstor. Fiind păstor trebuie să fie cât mai mult în mijlocul păstoriților. De când am fost hirotonit episcop am încercat să fiu foarte prezent în rândul credincioșilor vizitând în fiecare săptămână una sau mai multe parohii și rezolvând și problemele administrative cu ajutorul colaboratorilor mei apropiați, cărora le sunt foarte recunoscător.
Ce ati transmite romanilor din Spania si Portugalia si ce ati transmite si preotilor care slujesc in parohiile romaesti din acesta zona?
Ps Timotei : Credincioșilor le-aș da sfatul dat ca testament de Sfântul Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului: „ Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi!”, iar preoților și familiilor acestora aș dori să le transmit aprecierea mea pentru jertfa și pentru lucrarea lor de păstori ai turmei lui Hristos, și să-i asigur de toată dragostea mea părintească.
sursa foto : Basilica.ro
