Sorin Boza, fostul CEO al Complexului Energetic Oltenia: Vor exista fonduri de 100 de miliarde euro pentru zonele de energie pe carbune cum sunt Gorj si Hunedoara
Sorin Boza a terminat facultatea de Utilaj Petrolier – facultate din cadrul Institului de Petrol și Gaze Ploiești in 1995 si a fost cooptat la Direcția Tehnica din fabrica de ciment Medgidia. Unde a avut ocazia sa creasca alaturi de profesionisti carora le este si astazi recunoscator.
A trecut apoi prin aproape toate pozițiile cuprinse intr-o organigrama, de la sef de schimb, sef de atelier, director de investiții , director de mentenanța, director de fabrica și director industrial, ani in care scoala Lafarge prin toate programele de dezvoltare promovate, a creatmanagerul decizii uneori dificile.
In 2016 a candidat pentru poziția de director de divizie strategie și membru al bordul-ului celei mai mari companii a statului roman: Complexul Energetic Oltenia, iar din 2016 Decembrie a preluat conducerea directoratului acestei companii. In calitate de CEO a resusit in cativa anis a aduca compania pe profit, dar intreaga startegie nationala a producatorului de nergie din carbine trebuie corelata cu strategiile Uniunii Europene in acest domaniu.
Complexul Energetic Oltenia, principalul angajator din Romania alaturi de Posta Romana începea in 2017 sa simtă presiunea deciziilor UE privind programul de decarbonare.
Domnule Boza, ati condus Complexul Energetic Oltenia pana in urma cu cateva luni, ceea ce inseamna ca aveti imaginea de ansamblu a unui domeniu care va suferi mari transformari in anii urmatori.
Sorin Boza : România este poate singura țara binecuvântata de Dumnezeu cu TOATE tipurile de producători de energie, însă in același timp suntemprobabil singura țara unde producătorii de energie concurează între ei !
Acest lucru a afectat incredibil de mult producătorii de energie pe carbune . Chiar dacă in anumite perioade ale anului , perioade de seceta sau cu temperaturi joase , asigura 20-25% din totalul de energie produsă, aceasta este puternic afectată de costul enorm platit pe certificatele de CO2.
Strategia energetică a țării , aceasta biblie ce nu trebuie sa lipsească de pe masa fiecărui producător este un document ce este finalizat, însă trebuie corelat cu noile principii promovate de UE. Green Deal și Just Transition Fond
Ce inseamna aceste doua programe pentru Romania?
Sorin Boza : Cele 2 programe aprobate de Comisia Europeană, programul Green Deal și Just Transition Found au devenit pentru noi toți, producătorii de energie pe carbine, strategii la care ne raportam inca din anul 2019
De aceste doua proiecte depinde soarta Complexului Energetic Oltenia cât și soarta celor doua zone importante monoindustriale Gorj și Hunedoara, in special de Fondul de Tranzitie Just ape care trebuie sa stim sa il folosim pentru Romania.
Mecanismul de Tranzitie Just va ajuta sustinerea celor mai afectati prin realizarea de investitii atractive si va propune un pachet de sprijin financiar si practic in valoare de cel putin 100 miliarde euro. Aceasta cifra acopera perioada 2021-2027, deci aproximativ 14 miliarde euro pe an.
Mecanismul de Tranzitie Justa, ce vizeaza regiunile care vor fi cel mai afectate de tranzitie (regiuni cu o productie pe baza de carbune, lignit, sisturi si turba sau care gazduiesc industrii mari generatoare de emisii cu efect de sera), va cuprinde:
- Un Fond de Tranzitie Justa implementat in cadrul politicii de coeziune, cu 7.5 miliarde euro din fonduri UE proaspete, in plus fata de bugetul UE propus de Comisie. Pentru a primi finantare, statele membre trebuie sa pregateasca planuri teritoriale de tranzitie justa si sa coreleze fiecare euro din Fondul de Tranzitie Justa cu un minim de 1.5 euro si un maxim de 3 euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European Plus, si totodata sa furnizeze resurse nationale suplimentare.
Impreuna, acestea vor oferi finantari intre 30 si 50 miliarde euro, in special subventii pentru recalificare profesionala, IMM-uri, start-up-uri si incubatoare. Va sprijini, de asemenea, investitiile in tranzitia catre o energie curata.
- O schema dedicata de tranzitie justa in cadrul Invest EU, care sa mobilizeze pana la 45 miliarde euro, majoritatea din investitii publice, catre o energie si un transport sustenabil. Aproximativ alti 1.8 miliarde euro vor proveni din bugetul UE.
- Un mecanism de imprumut din sectorul public cu Banca Europeana de Investitii si sustinut de bugetul UE, care sa mobilizeze intre 25 si 30 miliarde euro pentru investitii. Va fi utilizat pentru imprumuturi catre sectorul public, de exemplu pentru termoficarea si renovarea cladirilor. Comisia va inainta o propunere legislativa in martie 2020.
Este vorba de foarte multi bani. Va reusi Romania sa inteleaga sis a aduca programe pentru a absorbi acesti bani mai ales in doua zone monoindustriale cu forta de munca care provine din minerit? Ce activitati vor fi sprijinite?
Sorin Boza: Statele membre trebuie, de asemenea, sa furnizeze resurse nationale pentru a completa resursele UE. Nivelul cofinantarii UE va fi stabilit in functie de categoria regiunii in care se afla teritoriile indentificate.
Acest flux de fonduri structurale prin intermediul Fondului de Tranzitie Justa va sprijini in exclusivitate urmatoarele activitati:
- Investitii productive pentru IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care sa conduca la diversificare economica si reconversie;
- Investitii pentru crearea de noi firme, inclusiv prin incubatoare de afaceri si servicii de consultanta;
- Investitii in activitati de cercetare si inovare, care sa incurajeze transferul de tehnologii de varf;
- Investitii pentru implementarea de tehnologii si infrastructura pentru energie curata si accesibila, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, eficienta energetica si energie regenerabila;
- Investitii in digitalizare si conectivitate digitala;
- Investitii pentru regenerarea si decontaminarea siturilor, restaurarea terenurilor si proiecte de reorientare;
- Investitii pentru imbunatatirea economiei circulare, inclusiv prin prevenirea deseurilor, reducere, eficienta resurselor, reutilizare, reparare si reciclare;
- Perfectionarea si recalificarea lucratorilor;
- Asistenta in cautarea unui loc de munca pentru solicitanti;
- Includerea activa a solicitantilor de locuri de munca;
- Asistenta tehnica;
Mai mult, JTF poate sprijini, in zonele desemnate ca fiind asistate, investitii productive in intreprinderi, altele decat IMM-uri, cu conditia ca aceste investitii sa fie aprobate ca parte a planului teritorial de tranzitie justa. Asemenea investitii vor fi eligibile numai daca sunt necesare pentru implementarea planului teritorial de tranzitie justa.
Ce domenii nu vor fi eligibile pentru aceste fonduri?
Sorin Boza : Fondul de Tranzitie Justa nu va sprijini:
- Dezafectarea sau constructia de centrale nucleare;
- Industria tutunului;
- Intreprinderi aflate in dificultate;
- Investitii legate de combustibili fosili; sau
- Investitii in banda larga in zone deja deservite.
Ce inseamna Platforma de Tranzitie Justa?
Sorin Boza : Fondul de Tranzitie Justa este mai mult decat o finantare, va avea ca baza o Platforma de Tranzitie Justa, cu asistenta tehnica pentru statele membre, regiuni si investitori, consultare cu autoritatile locale, comunitatile afectate, partenerii sociali si organizatii neguvernamentale.
Pentru aceasta, Comisia va lua 0.35% din cei 7.5 miliarde euro (adica 26 milioane euro).
Propunerea creste de asemenea numarul regiunilor la 108: infrastrucura pe carbune este prezenta in 108 regiuni europene si aproape 237 000 de persoane sunt angajate in activitati legate de carbune, in timp ce 10 000 de persoane lucreaza in activitati legate de extractia turbei si in jur de 6000 in industria sisturilor petroliere.
Ca o colcuzie, mult asteptatul Fond de Tranzitie Justa este necesar daca UE va suferi transformarea uriasa catre un continent neutru din punct de vedere climatic. Multe tari trebuie sa depuna eforturi mari pentru a schimba economiile care nu mai sunt viabile in conformitate cu noile norme UE in vigoare pentru sistemele energetice. Vor fi necesare investitii, iar propunerea Comisiei are cifre mari, desi nu multi bani noi: doar 7.5 miliarde euro. Aceasta se extinde catre 30 sau chiar 50 miliarde euro, legandu-se la fondurile structurale actuale.
Excluderea proiectelor nucleare este o lovitura grea pentru planul polonez privind clima si energia, care include noi centrale nucleare. Cerinta pentru planurile teritoriale de tranzitie justa impinge statele membre care nu au anuntat eliminari progresive ale carbunelui catre termene limita. In caz contrar, este posibil sa nu fie eligibile sa beneficieze de noul Fond de Tranzitie Justa care vizeaza cele 108 regiuni identificate in propunere.
Mai sunt inca multe de stability in aceasta zone si este nevoie de profesionsiti pentru a gasi cele mai bune solutii pentru carbunele romanesc si in special pentru Complexul Energetic Oltenia.
